Să ştii că...

 cutia mea toracică
geme de atâta "love is in the air"!

Tu nu ai cum să ştii
că praful nu e aer.

Mi-aş dori mult de tot să ascult şi să dansez cu tine "Nothing else matters". Ştiu că nu se va întâmpla, dar mi-aş dori mult de tot.

Hemoragie a sufletului.

Îmi e greu să mă abţin.

De ceva vreme am dat de gustul sinuciderii. 

Îmi era dor să mai simt totul intens. Ei bine, sinuciderea în sine o văd atât de intensă şi extremă... Să simţi cum eşti la un cot de neant şi imprevizibil.

"Jocul de-a moartea m-a excitat întotdeauna."

That depression was really contagious.
hate that fact you couldn't be mine and this isn't about distance or our different worlds, it's about you and your wish.
How the hell did we get here?

Ce ne spunem când nu ne vorbim ( II )

 "Eşti în toate celulele mele. Imposibil să mă desprind, oricât am încercat. Eşti în toată respiraţia mea. Şi nu găsesc niciun sens în afară de tine. Îmi apari în tot ceea ce încerc să fiu, toate senzaţiile. Te-am testat. Te-am spart în mii de bucăţi şi te-ai refăcut fără să laşi nicio crăpătură. Iubirea lipeşte bine."
 "Dacă ai să păţeşti ceva rău într-o zi, fără ca eu să te pot apăra, am să mă răzbun pe Dumnezeu."
 "Se produc între noi rafale energetice colosale, nevoi pe care nu avem cum să le controlăm, ne depăşesc, ne stăpânesc. Electrizantă relaţie. Cred că noi doi o să murim trăsniţi de un fulger fie într-un moment în care ne scuipăm cu dracii, fie când ne scăldăm cu îngerii."
 "Mai bine te omor cu mâna mea decât să te pierd."
 "Când iubeşti nu-ţi mai aparţii."
 "N-am trăit nimic din ce mi-aş fi dorit să trăiesc. N-am apucat. Mereu am avut timp să trăiesc pe lângă sau pentru alţii şi am pierdut exact ce era mai de preţ: viaţa adevărată, fără accesorii. Sunt oameni care s-au strecurat prin gaura acului şi au mai avut zile să râdă. N-am fost printre ei."
  "Noi doi o să murim ţinându-ne de mână."
  "Ai rău de rău? Urcă-te în vârful vieţii şi aruncă-te în gol. Cei care mor sunt numai câinii!"
 "Este atâta timp care trece fără să ştim de fapt nimic unul de altul."
 "Respir prin tine, cum am făcut-o neîncetat de când te cunosc. Poate că uneori nu am ştiut să te las să îmi simţi răsuflarea şi mi-am ţinut respiraţia dându-ţi senzaţia că sunt moartă."

Until I See You Again

You will always be the one
You will be my only one

My mind,
my eyes
are closed for everyone.

Suntem praf de stele.

Ştii, uneori mă gândesc că praful acela din mine e din aceeaşi stea din care eşi făcut şi tu.

Altfel, nu îmi explic forţa asta de atracţie pe care o am pentru tine.

Ce ne spunem când nu ne vorbim ( I )

  "În lanul în care ne-am întâlnit, pământul era virgin şi Cerul ne-a udat mult cu vise, ţinându-ne departe de mal şi de dizgraţia divină. Poate că una dintre cele mai simple încercări ale vieţii a fost să ne pierdem pe noi înşine, să dăm o scurtă vacanţă eului, să ne sufocăm şi să ne dăm seama că nici să murim unul fără altul nu putem, căci până şi moartea noastră e în doi."
  "Când două suflete se iubesc, Dumnezeu nu toarnă apă doar unuia. Visele nu ţin de sete. Doar că, atunci când două suflete se iubesc, în adâncul pământului, acolo unde îşi întâlnesc rădăcinile, ştiu adevărul. Pot să se mintă prin cuvinte, dar nu şi prin respiraţie sau prin privire sau prin gând."
  "A stat de foarte multe ori să-i asculte respiraţia de la câteva zeci de metri de casă."
  "Lumea se împarte în trei, nu în două. Oamenii care cred că există Iad pentru că l-au trăit profund, oamenii care nu cred că există Iad pentru că nu l-au trăit deloc şi oamenii care rămân precauţi, distanţi, sceptici pentru că, dacă au scăpat în sufletul lor o picătură din apa iadului, au făcut-o superficial. Căci apa iadului nu picură. Apa Iadului se revarsă, distruge, devastează. Eu vin din Iad. N-am nevoie să conving pe nimeni."
  "Şi când colo, de cele mai multe ori, întâlnim sfârşitul. Căci oamenii nu au curajul să se arate goi. Le este ruşine. De aceea mint. Îşi ascund cicatricile, rănile, slăbiciunile, defectele, părţile vulnerabile care dor la o adiere de vânt."
  "Cu mine eşti ca şi cum ai fi cu tine. Ştii că nu te judec, nici măcar atunci când nu te înţeleg."
  "Când simţi că iubeşti un om, înseamnă că poţi să tai cerul în două cu sufletul tău, că poţi să cobori cu acel om împreună în Infernul lui şi al tău."
  "În momentul în care ne-am întâlnit, ne-am amestecat sufletele."
  "Dacă omul ar fi un om din hârtie, nu un om din carne şi sânge, aş fi în stare să bag cuţitul în el, să îl ard, să îl calc în picioare pe Dumnezeul care l-a creat astfel."
  "Mă judec şi nu ştiu să mă iert, pentru că sunt mândră. Cât o să rămân astfel, voi fi bolnavă."
  "Suferinţa este singurul semn concret pe care îl poţi avea în momentul în care iubeşti."
  "Sufletele noastre au devenit două printr-un accident. Trebuie să le reîntregim ca să se potolească Universul."

Paralele.

Acum că nici soarele nu mai apune, nici nu mai răsare, totu-i gol.
E un gol imens de fum.

Deci, să fim serioşi!
A câta oară mă izbesc cu capul de pereţi? Măcar să notez: "aici era să-mi sparg capul din cauza lui.", "aici i-am dezamăgit", "aici mi-am amintit de felul în care mă privea".
  Nu mai încetează?!
Necontenit mă vindec şi mă rănesc. Continuu.
Şi la ce bun?
Că n-am avut curajul să i-o spun...

Astăzi pictez. :)

Mă simt o fiinţă incompletă.
Mi-e dor să mai simt totul intens. 

Îmi eşti în vene.

 Credeam că mi-a trecut...

Nu. M-ai infectat. 

 Bestie superbă!

Eşti ca un orgoliu. Îmi faci bine. 

Deşi cred că nu se numeşte altfel, decât o stupizenie ce simt. O stupizenie simţită de o fiinţă stupidă.

Am nevoie de linişte, mai mult decât orice. Am nevoie să fiu singură.

Mi-e atât de greu să-mi imaginez un loc numai al meu...

Plină lumea de ei. De cei ca ei.

And we had magic, and this is tragic

Scrisoare V.

   For my B.

 Îmi pare nespus de rău că am crezut că vrei să-ţi fac un loc în mine.
Îmi pare rău că am crezut fără să te întreb. Îmi pare rău că am vrut să fiu lângă tine când ţi-a fost mai greu şi iartă-mă că te-am întrebat de îţi e bine..

Îmi pare rău că îmi pare rău de mine. Eu m-am lovit de stânci crezând că-i bine..
Mi-am înmuiat mintea în diluant făcând-o praf şi crezând că mi-e mai bine.
Mi-am irosit timpul meu cu tine.. şi ne pregăteam scenarii. Dar acum văd... eu nu am crezut în tine, am crezut în mine.
Atât de mult timp, te orbeşte. Nu, nu sunt oarbă, sunt mai rău decât atât.
  Îmi pare rău.
Promit că n-o să mai întreb de tine.


                                                                                     Scuze,
                                                                                             Lore.

Hauntingly beautiful stuff...

 Mi-e dor de braţe. De sentimentul ăla pe care îl primeşti de cum te naşti. De atingeri.

Dorinţe

Toată vara am alergat după voi.

Licurici în loc de felinare.

 Eu nu mai am vise.
Le-am visat pe toate.
Şi nu mai sunt prezentă nici la aprinderea felinarelor ca să mi le spun lor. Mi-am dat seama că se aprind şi fără mine.
Ele ştiu când să se lupte cu întunericul...