Părţi neregulate.

 Astăzi îmi cos toate crăpăturile şi părţile rupte.
Nu le mai las desfăcute să vadă toţi tot ce am pe dinăuntru.
 A venit primăvara... acum pot să pun petice de soare pe umbrele ce se văd prin crăpături.

Mi-am schimbat şi o jumătate din inimă care devenise neagră.
Partea pe care eu am cusut-o e puţin mai mică şi e vişinie, nu roşie. Da' mie îmi place că partea aceea roşie nu mai iubeşte singură şi că acum are parte de cineva care îşi dă măcar silinţa.
Oricum, de când o ştiu eu, tot neregulată era.

 "-Şi, îmi poţi spune câte bătăi produce inima ta acum pe minut?"
"-Nu o mai numesc inimă, ci părţi neregulate. Nu mai funcţionează ca o inimă... Bate fiecare parte pentru ea de şaizeci de ori."
"-Şi te simţi bine?"
"Îhî."

 La restul crăpăturilor mi-am legat panglici colorate.
Acum nimeni nu îmi mai spune ce gol întunecat ai, ci ce frumos ştii să îţi maschezi defectele.
Aşa-i. La asta mă pricep cel mai bine.