Scrisoare II.

   
 For my B.

Sunt multe lucruri pe care aş fi vrut să le şti.
Un prim lucru ar fi faptul că îmi creai o senzaţie greu de descris în cuvinte.  Şi ca să ajungi să-ţi placă până şi tonul vocii, e... destul de stresant.
Eram mai mereu într-o stare de euforie care aş mai vrea să o simt în unele zile. Puţin spus... pentru că tu erai "maşina" ce îmi crea acea senzaţie. Deşi nu era aşa, mă simţeam atât de specială.
Şi, câteodată, mă pufnea râsul fără să ştiu de ce. Sau zâmbeam fără motiv.
Şi de la tine a plecat toată nebunia asta cu orele fixe care a devenit o superstiţie, un tic nervos. Sau mai bine zis, o fărâmă de care mă agăţam ca să mă încurajez şi să cred în acele ore rotunde. Să cred în ele dacă nu în tine.
 Te-ai simţit vreodată într-o stare de euforie? Dacă nu, atunci lasă-mă pe mine să ma bucur de ea.


                                                                                                                               L.